INTREBARE:
Societatea noastra tine evidenta celor doua gestiuni, la pret de vanzare, folosind metoda cantitativ-valorica, scaderea din gestiune facandu-se conform acestei metode. Firma a inchiriat un spatiu alaturat magazinului, pe care il va folosi pentru depozitarea marfii.
Care considerati ca ar fi metoda cea mai potrivita pentru organizarea contabilitatii de gestiune in situatia mentionata anterior? In situatia in care am dori sa diferentiem cele doua gestiuni, una depozit si alta magazin cu vanzare en detail, care ar fi procedura de urmat? Care este monografia contabila aferenta?
SOLUTIE FISCAL – CONTABILA aplicabila conform legislatiei in vigoare la data de 15 Oct 2022
Din punct de vedere al evidentei contabile nu este obligatorie organizarea de gestiuni distincte, in conditiile in care pentru evidenta contabilitatii stocurilor se utilizeaza metoda cantitativ-valorica dar este recomandata.
Daca pentru vanzarea catre persoane fizice determinati costul marfurilor vandute utilizand metoda pretului cu amanuntul, atunci aveti nevoie de o gestiune separata pentru vanzarile cu amanuntul. Aceste aspecte le veti evidentia in politicile contabile proprii societatii dvs.
In desfasurarea activitatii dvs.comerciale trebuie sa tineti seama de prevederile Ordonantei nr. 99/2000 privind comercializarea produselor si serviciilor de piata, actualizata, cu modificarile si completarile ulterioare.
In art. 4 din Ordonanta sunt definiti anumiti termeni, astfel:
In intelesul prezentei ordonante, urmatorii termeni se definesc astfel:
c) comert cu ridicata/de gros - activitatea desfasurata de comerciantii care cumpara produse in cantitati mari in scopul revanzarii acestora in cantitati mai mici altor comercianti sau utilizatori profesionali si colectivi;
d) comert cu amanuntul/de detail - activitatea desfasurata de comerciantii care vand produse, de regula, direct consumatorilor pentru uzul personal al acestora;
h) exercitiu comercial - una sau mai multe activitati de comercializare cu ridicata, cu amanuntul, de tip cash and carry, de alimentatie publica, precum si a serviciilor desfasurate de un comerciant. Obiectul activitatilor de comercializare il constituie produsele si serviciile cuprinse in anexa la prezenta ordonanta;
j) structura de vanzare - spatiul de desfasurare a unuia sau mai multor exercitii comerciale;
k) suprafata de vanzare - suprafata destinata accesului consumatorilor pentru achizitionarea produsului/serviciului, expunerii produselor oferite, platii acestora si circulatiei personalului angajat pentru derularea activitatii. Nu constituie suprafete de vanzare cele destinate depozitarii si pastrarii marfurilor, productiei, birourilor si anexelor;
Vezi AICI sute de monografii contabile detaliate pentru probleme din realitatea zilnica imediata, cat si parghii practice care iti usureaza munca si te ajuta sa eviti intarzierea raportarii datelor catre autoritatea fiscala.
La punctul 22 al art. 73 Sanctiuni din Ordonanta 99/200 se prevad anumite restrictii cu privire la desfasurarea in spatiu a activitatii de comert:
Constituie contraventii, daca nu au fost savarsite in astfel de conditii incat, potrivit legii penale, sa constituie infractiuni, si se sanctioneaza dupa cum urmeaza:
22. exercitarea de activitati de comert cu ridicata si comert cu amanuntul in aceeasi structura de vanzare, respectiv suprafata de vanzare, cu amenda de la 2.000 lei la 10.000 lei si cu interzicerea uneia dintre cele doua activitati;
La art. 1 al OUG nr. 28 din 25 martie 1999 privind obligatia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, actualizata, se prevede:
(1) Operatorii economici care incaseaza, integral sau partial, cu numerar sau prin utilizarea cardurilor de credit/debit sau a substitutelor de numerar contravaloarea bunurilor livrate cu amanuntul, precum si a prestarilor de servicii efectuate direct catre populatie sunt obligati sa utilizeze aparate de marcat electronice fiscale.
(2) Operatorii economici prevazuti la alin. (1), denumiti in continuare utilizatori, au obligatia sa emita bonuri fiscale cu aparate de marcat electronice fiscale si sa le inmaneze clientilor. La solicitarea clientilor, utilizatorii vor elibera acestora si factura.
Deci daca efectuati vanzari catre persoane fizice trebuie sa emiteti obligatoriu bon fiscal cu ajutorul aparatului de marcat electronic fiscal, iar la cerere sa eliberati si factura. Gestiunea marfurilor se tine la pret cu amanuntul.
Pentru vanzarile en gros catre persoane juridice se emite factura, iar ca modalitate de incasare se poate utiliza chitanta sau bonul fiscal. Gestiunea marfurilor poate fi efectuata la cost istoric (pret de achizitie) si nu la pret cu amanuntul, potrivit politicilor contabile proprii.
Monografia contabila poate fi urmatoarea:
- marfa intra in depozit:
% = 401
371.depozit
4426
Este receptionata si se intocmeste NRCD) in depozitul in care intra.
Se transfera marfa la magazin, pe baza de Aviz de insotire a marfii cu mentiunea transfer intre gestiuni nu urmeaza factura:
371.magazin = 371.depozit
La primirea marfurilor in magazin se intocmeste de asemenea NRCD fara sa se efectueze alte inregistrari in contabilitate.
Daca la magazin, marfa se vinde la pret cu amanuntul, se inregistreaza adaosul si tva neexigibila, astfel:
371.magazin = 378
371.magazin = 4428
Descarcarea de gestiune se inregistreaza la magazin:
607 = 371.magazin
sau:
% = 371
378
4428
607
In OMFP 2364/2015 se reglementeaza modul de intocmire si utilizare a documentelor contabile si se prevede:
Avizul de insotire a marfii serveste ca:
- document de insotire a marfii pe timpul transportului, dupa caz;
- document ce sta la baza intocmirii facturii, dupa caz;
- dispozitie de transfer al valorilor materiale de la o gestiune la alta, dispersate
teritorial, ale aceleiasi entitati;
- document de primire in gestiune, dupa caz;
- document de descarcare din gestiune a bunurilor cedate cu titlu gratuit.
Avizul de insotire a marfii se intocmeste de catre entitatile care nu au posibilitatea intocmirii facturii in momentul livrarii produselor, marfurilor sau altor valori materiale, precum ai in alte situatii stabilite prin procedurile proprii ale entitatii.
In conditiile in care datele valorice (pretul unitar si valoarea) nu se inscriu in Avizul de insotire a marfii, aceste date trebuie sa se regaseasca intr-un alt document justificativ care sta la baza inregistrarii in contabilitate a valorii bunurilor.
Vezi AICI sute de monografii contabile detaliate pentru probleme din realitatea zilnica imediata, cat si parghii practice care iti usureaza munca si te ajuta sa eviti intarzierea raportarii datelor catre autoritatea fiscala.